Datele statistice publicate la data de 1 februarie privind remunerarea salariaţilor pentru anul 2009 arată o creştere a salariului mediu lunar real cu 8,4% pe parcursul anului. Dar această creştere spectaculoasă – aparent improprie pentru o perioadă de criză - trebuie analizată foarte atent şi pusă în corelaţie cu perioada preelectorală şi alţi factori neeconomici. Astfel, se observă că salariile au crescut disproporţionat pe diferite sectoare. Creşterea a fost determinată, în cea mai mare parte, de sporurile salariale în învăţământ, sănătate şi asistenţă socială şi administraţie publică. În sectoarele reale - cel mai puternic afectate de criza economică – salariile chiar au diminuat. Aceasta se referă în special la sectorul de construcţii, industria extractivă şi sectorul agricol, unde recolta în 2009 a fost mai săracă comparativ cu recolta foarte înaltă din 2008. Pe lângă aceasta, salariile s-au redus în alte câteva sectoare: comerţul cu ridicata şi amănuntul, activităţile financiare, hoteluri şi restaurante, energie electrică, gaze şi apă.

În acelaşi timp, creşterea spectaculoasă a salariilor în sectorul învăţământului se datorează creşterii în două runde a salariilor cadrelor didactice: prima dată în ianuarie 2009, odată cu creşterea salariilor în sectorul bugetar, şi a doua oară în septembrie, după negocierile

Guvernului cu FMI. Totuşi, ultima creştere a fost reflectată în statistică abia în decembrie, când au fost efectiv achitate recalculările la salarii pentru septembrie-noiembrie. Anume aceste recalculări şi au determinat creşterea de 65% a salariilor în decembrie 2009 faţă de decembrie anul precedent.

Astfel, datele statistice privind salariile relevă clar că impactul crizei asupra unor sectoare economice încă persistă, iar în unele cazuri acesta chiar s-a agravat spre sfârşitul anului. Creşterea cumulată pe parcursul anului este în cea mai mare parte rezultatul majorării salariilor doar în unele sectoare ale economiei şi concediilor forţate sau neplătite ale unor angajaţi. Aceasta se confirmă şi de unii indicatorii ai pieţii muncii: în particular, rata sub-ocupării şi numărul persoanelor descurajate în totalul persoanelor inactive au crescut în trimestrul III, dar intuim că trendul negativ a continuat şi în trimestrul patru. Un alt indicator grăitor este că veniturile bugetare colectate din impozitarea salariilor au fost mult sub nivelul celor prognozate. Toate acestea confirmă că piaţa muncii în Moldova este în criză profundă, efetul real fiind însă camuflat de creşterile salariale adoptate prin decizii politice.

Sursa: Expert Grup

Comments (0)

Subscribe to this comment's feed

Write comment

Name

Email

Comment

smaller | bigger

Subscribe via email (registered users only)

I have read and agree to the Terms of Usage.

Write the displayed characters

Add Comment