| Miercuri, 10 Martie 2010 20:23 |
 |
 |
 |
|
| Piaţa muncii în criză continuă
|
|
Rubric -
Economic
|
|
Tendinţele negative pe piaţa muncii au continuat şi pe parcursul ultimului trimestru al anului. Mai mult ca atât, unii indicatori chiar s-au înrăutăţit în trimestrul IV faţă de trimestrul III. Astfel, rata de ocupare a scăzut cu ritmuri mai înalte decât în trimestrul precedent, ;i anume cu 2,3 %. Însă nu toate grupele de vârstă au fost afectate la fel. Persoanele ocupate între 25 şi 34 de ani au fost supuse celui mai moderat declin, pe când persoanele între 35 şi 54 de ani au suferit cel mai mult, numărul celor ocupaşi diminuând cu mai mult de 6%. În pofida faptului că tinerii îşi găsesc mai greu un loc de muncă, flexibilitatea acestora a permis ca în timpul crizei tinerii să îşi păstreze cu mai multă uşurinţă locul de muncă. De asemenea numărul populaţiei ocupate a scăzut cel mai mult în sectoarele cele mai puternic afectate de criza economică: construcţii (cu 16,1%) şi transport şi comunicaţii (cu 10,3%). În aceste sectoare, în pofida reducerii moderate a recesiunii la sfârşit de an declinul populaţiei ocupate a continuat. De asemenea, condiţiile diferite pentru practicarea agriculturii în 2009 faţă de 2008 au determinat reducerea populaţiei ocupate cu 12,7% în trimestrul IV faţă de acelaşi trimestru al anului precedent.
|
|
|
|
Rubric -
Economic
|
|
În 2009 Moldova a importat mărfuri şi servicii de 2.5 ori mai mult decât a exportat. Faţă de anul 2008, acest indicator s-a îmbunătăţit (2008: 3.1), dar faţă de 2000 şi 2005 este în creştere. În 2000, importul era de 1.6 şi în 2005 2.1 mai mari decât exportul.
Cei mai importanţi parteneri de export ai Moldovei
Conform Biroului Naţional de Statistică, în 2009 activitatea de export s-a redus cu 18.4%. Însă cei mai importanţi parteneri au rămas ca şi în 2008.În 2009, Rusia România şi Italia au ocupat primele 3 locuri de frunte în activitatea de export, acestea deţinând câte 22.1%, 18.5% şi respectiv 10.5% în activitatea de export a Moldovei. În 2009, poziţia de lider a României a fost cedată Federaţiei Ruse şi acest lucru poate fi explicat prin prisma evenimentelor politice în 2009, care au afectat şi relaţiile economice.
|
|
|
Rubric -
Economic
|
|
Despre măsurile de demonopolizare a pieţii cărnii s-a discutat mult în ultima vreme. Ce trebuie să facă statul ca să contribuie la aceasta, a fost subiectul dezbaterii economice organizată de IDIS „Viitorul”, marţi, 9 februarie 2009, în parteneriat cu Asociaţia Ziariştilor Economişti.
Ce trebuie să facă Guvernul?
Să elimine acele bariere instituţionale: „ Este vorba de acele Hotărâri de Guvern legi, regulamente, pentru că pe piaţa cărnii nu se poate de vorbit despre o întreprindere care e dominantă sau monopolistă; ci pe această piaţă s-au depistat vre-o patruzeci. În acest caz, problema este de natură instituţională, şi anume Comisia ilegal creată, care repartiza cotele. De ce nu resimţim un efect imediat acum, când această Comisie a fost lichidată? Pentru asta e nevoie de puţin timp.” (Viorica Cărare, director general al Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Concurenţei din Moldova)
Să constrângă competiţia „Grija statului este de a crea pieţe prin mecanisme legislative şi instituţionale. Trebuie să existe reguli clare şi transparente pentru toţi operatorii. Statul trebuie să găsească echilibru între interesele operatorilor, care dintotdeauna au vrut o cotă de piaţă mai mare. Statul trebuie să intervină cu unele limitări la intrarea pe piaţă, la autorizare, fiindcă avem nevoie de operatori serioşi. Aceste limitări trebuie aplicate transparent. E grav când însăşi statul distorsionează pieţele. Noi am început a întreprinde măsuri de eliminare a elementelor de distorsiune” (Valeriu Lazăr, vicepremier, ministrul Economiei şi Comerţului).
|
|
|
|
Rubric -
Economic
|
| Ce reprezintă acest împrumut?
La începutul lunii februarie a.c., Fondul Monetar Internaţional (FMI) a aprobat un împrumut de 574 de mil.dolari pentru ţara noastră, pentru a ne ajuta să depăşim criză economică în care ne aflăm. Împrumutul este structurat în două părţi, una deblocată în cadrul unei proceduri rezervate statelor membre cele mai sărace, fără dobândă până la sfârşitul lui 2011, şi cealaltă cu o dobândă mică, dar care prevede o perioadă de patru ani şi jumătate fără rambursare. Împrumutul de la FMI nu este deloc simbolic, deşi suma ar putea părea mică raportată, de exemplu, la cele 20 de miliarde de euro împrumutate de România de la FMI şi Comisia Europeană. Mai exact, cele 574 de mil. de dolari reprezintă jumătate din cele 1,2 miliarde dolari cât este bugetul pe 2010 al ţării noastre.
|
|
|
Rubric -
Economic
|
|
La sfârşitul lunii ianuarie a.c. Biroul Naţional de Statistică a publicat informaţia pentru anul 2009 referitor la principalele ramuri ale economiei. Aceasta informaţie se referă la producţia globală agricolă, transportul de mărfuri şi pasageri, comerţul cu amănuntul şi serviciile cu plată şi la activitatea industriei.. Conform estimărilor oficiale atestă o scădere a producţiei agricole totale cu 9,9% faţă de 2008, cauzată de contracţia sectorului fitotehnic cu 17,4% şi compensate parţial de creşterea producţiei animaliere cu 11,8%. Unii jurnalişti şi economişti s-au grăbit să interpreteze cifrele respective ca pe o recesiune catastrofală a sectorului agricol. Cât de îndreptăţite sunt aceste viziuni apocaliptice?
În viziunea echipei de la Expert Grup, o analiză mai atentă arată că nu s-a produs nimic ieşit din comun în agricultura anului 2009. Scăderile puternice din ultimul an vin după o recoltă anormal de bună în anul 2008 şi care, la rândul său, a urmat unei recolte anormal de scăzute în anul 2007. Cât despre sectorul animalier, acesta şi-a revenit după seceta din anul 2007 abia către jumătatea anului 2009.
|
|
|
|
|
|
|
|
JPAGE_CURRENT_OF_TOTAL |