Grecia, ţara ale cărei probleme financiare au declanşat criza monedei unice europene, ar putea fi forţată să-şi negocieze ieşirea din zona euro. De asemenea, criza financiară europeană va împiedica Uniunea Europeană să devină o superputere a secolului 21, transformând-o în schimb într-o grămadă de foste mari puteri care se ciondănesc pe o sumă în scădere de bani devalorizaţi, scrie cotidianul britanic The Guardian. Criza monedei euro a ucis visul Bătrânului Continent de a deveni o superputere. Problemele cu care se confuntă moneda unică nu sunt doar de natură financiară, ci şi de natură existenţială. Niciodată până acum un proiect măreţ al Uniunii Europene nu a fost atât de aproape de eşec, scrie jurnalistul Rafael Behrf pe guardian.co.uk. La origine, Uniunea Europeană a reprezentat un proiect măreţ, în care statele europene au lăsat la o parte secole întregi de măceluri şi s-au pus de acord asupra creării unei pieţe comune, ale cărei reguli de funcţionare sunt decise prin colaborare şi compromisuri. Criza monedei euro a schimbat însă toate astea, avertizează analiştii de politică externă. În prezent, viitorul Uniunii Europene este sumbru. În ciuda faptului că miniştrii de finanţe din zona euro au pus la punct, săptămâna trecută, un plan de stabilizarea a monedei euro în valoarea de 750 de miliarde de euro, problemele economice ale zonei monedei unice încep să se transforme într-o criză politică care vizează proiectul Uniunii Europene.

A recunoscut-o cancelarul german Angela Merkel, care a declarat, pe 19 mai: „Criza prin care trece moneda euro este cea mai mare problemă cu care Europa s-a confruntat în ultimele decenii. Este un test existenţial pe care trebuie să-l trecem. Dacă moneda euro eşuează, atunci şi Europa va eşua”. De altfel, "planul de salvare nu face decât să amâne lucrurile, fără să repare erorile fiscale şi structurale care au creat, în primă fază, problemele zonei euro", scriu jurnaliştii de la The Economist. Mai grav,  moneda euro ar putea fi desfiinţată  dacă Europa nu reuşeşte să-şi rezolve problemele instituţionale fundamentale, evidenţiate de criza din Grecia, a declarat Joseph Stiglitz, laureat al premiului Nobel pentru economie. "Europa se va îndrepta spre un dezastru dacă insistă pe măsurile de austritate", a mai spus Stiglitz.

"Ştim, după Marea Depresiune din anii '30, că aşa ceva nu trebuie făcut. Europa are nevoie de solidaritate, de empatie, şi nu de austeritate, care duce la creşterea şomajului şi la accentuarea depresiunii. În SUA, când unul dintre state este în dificultate, toate celelalte se simt implicate. Suntem cu toţii în aceeaşi barcă. Viabilitatea proiectului european este ameninţat, mai întâi de toate, de lipsa de solidaritate", a tras Stiglitz un semnal de alarmă.

Guvernele europene sunt obişnuite să aibă opinii diferite în privinţa cooperării economice, însă au fost total nepregătite pentru măsurile drastice de care a fost nevoie, în ultimii doi ani, pentru a fi evitat un dezastru financiar. Cele mai mari bătăi de cap le-a avut Germania, care a dat dovadă de o disciplină bugetară mult superioară vecinilor săi „risipitori”, iar în cele din urmă s-a văzut nevoită să-i ajute, cu sume ridicate de bani, să iasă din necazurile pe care le aveau. Starea de spirit actuală a nemţilor a fost sintetizată tabloidul “Bild”, care a scris că planul de salvarea a monedei euro i-a transformat pe germani în „fraierii Europei”. Populaţia Germaniei e nemulţumită că banii lor sunt folosiţi pentru a-i subvenţiona pe grecii care s-au întins mai mult decât le-ar fi permis plapuma, asta în timp ce există mulţi germani se descurcă greu cu banii. De astfel, în luna martie, ziarul german i-a adresat o scrisoare deschisă premierului George Papandreou, în care le recomandă grecilor să se pensioneze mai târziu, preferabil la 67 de ani –ca nemţii, să se trezească mai devreme, ba chiar să-şi scoată la mezat unele insule, monumente istorice şi opere de artă.

În ciuda nemulţumirilor populaţie, Germania nu va deveni o eurosceptică, precum Marea Britanie, scrie Rafael Behrf. Va continua să urmărească o extindere a zonei euro, însă va milita pentru reguli mai stricte. Multe ţări se vor opune, astfel că va urma o perioadă de negocieri pe viaţă şi pe moarte. E greu de anticipat măsura în care asta va afecta proiectul european, însă un lucru e sigur: ţările comunitare vor înceta să fie de acord în ceea ce priveşte relaţiile pe care Uniunea Europeană le are cu restul lumii. Chiar dacă nu s-a ajuns până la euroscepticism, Germania e sătulă până-n gât de problemele altora, scriu jurnaliştii de la Economist. Zilele în care Franţa venea cu ideile, iar Germania plătea facturile, sunt gata, susţin politicienii nemţi. Inabilitatea statelor din zona euro de a acţiona la unison a fost ilustrată de jurnalistul CNN Richard Quest printr-o comparaţie extrem de plastică. „Moneda euro a început să arate ca o maşină cu 16 şoferi, care folosesc combustibili diferiţi şi se ghidează după hărţi diferite, fără să ştie cine se află de fapt la volan”, a remarcat Richard Quest într-un editorial publicat în The China Post.

Aşadar, criza economică ameninţă ideea europeană de cooperare. Autoritatea morală implicată de reuşita grupării triburilor europene într-o colaborare paşnică a sucombat. Nu va exista o superputere europeană a secolului 21, ci doar o grămadă de foste mari puteri care se ciondănesc pe o sumă în scădere de bani devalorizaţi, conchide Rafael Behrf.

După www.realitatea..net

Bagdadul, un oraş de mărimea Londrei, cu cinci milioane de locuitori, va fi înconjurat de un zid înalt de 4,5 metri şi cu o lungime de 112 kilometri. După ce zidul va fi finalizat, oficialii intenţionează să desfiinţeze cele aproximativ 1.500 de puncte de verificare şi zidurile din ciment pentru protecţia împotriva exploziilor, care s-au extins în oraş în ultimii ani. Autorităţile din capitala irakiană Bagdad va recurge la una dintre cele mai vechi metode de apărare, construind în jurul oraşului un zid pentru a menţine insurgenţii afară, relatează The Times în ediţia electronică. O serie de atentate sinucigaşe cu bombă, comise recent, l-au determinat pe guvernatorul capitalei irakiene să propună ridicarea acestei bariere de beton, care va avea o înălţime de 4,5 metri şi o lungime de 112 kilometri. Fiecare persoană, animal şi vehicul care va intra în oraş va fi percheziţionat la una dintre cele opt porţi care vor fi instalate pe principalele autostrăzi.

Bagdadul, un oraş de mărimea Londrei, cu cinci milioane de locuitori, se va confrunta cu probleme serioase din cauza zidului. Libertatea de mişcare va fi limitată, iar muncitorii şi vizitatorii vor avea de aşteptat cel puţin o oră pentru a intra.

"Vrem să oprim teroriştii să se mai strecoare înăuntru. Cu zidul, va fi mult mai uşor", a declarat un apropiat al guvernatorului Salah Abdul Razzaq, Sjata al-Obeidi. Se estimează că lucrările de construcţie vor dura aproximativ un an. După ce zidul va fi finalizat, oficialii intenţionează să desfiinţeze cele aproximativ 1.500 de puncte de verificare şi zidurile din ciment pentru protecţia împotriva exploziilor, care s-au extins în oraş în ultimii ani.

"Am devenit un oraş plin de beton", a declarat al-Obiedi, subliniind că "acest lucru se va schimba". Pentru a reduce costurile, numeroase ziduri de beton vor fi mutate din centrul oraşului către periferie şi vor fi încorporate în zidul exetrior.

Cele opt porţi de acces în oraş vor fi realizate ca staţii pentru călători, cu restaurante şi magazine, pe partea interioară a zidului. Maşinile vor fi controlate pe zece benzi de autostradă, de la prima oră până la miezul nopţii. Pe timpul nopţii, oraşul va rămâne închis. În zonele agricole de la marginea oraşului, zidul va fi înlocuit cu un şanţ. Potrivit unor oficiali, vor fi utilizate camere de luat vederi şi avioane fără pilot.

Sursa www.realitatea.net