Numărul arestaţilor înIran este în creştere în urma protestelor împotriva regimului condus de preşedintele Mahmoud Ahmadinejad. Printre arestaţi se numără şi fostul ministru al  Afacerilor Externe iar în prezent lider al Mişcării de Eliberare a Iranului  Ibrahim Yazdi, împreună cu alţi 7 lideri ai opoziţiei. Persoane din anturajul puterii au declarat pentru  postul de televiziune Al Jazeera , că manifestările de protest sunt “bine regizate de mass-media din SUA şi Europa”. Potrivit presei de opoziţie şi numărul morţilor este în creştere, acesta a ajuns în urma estimărilor neoficiale la 15 morţi.

Până în prezent în  Transnistria au decedat 12 persoane infectate cu virusul gripa A(H1N1), potrivit presei din regiune. Anunţul a fost făcut de Centrul Republican de Igienă şi Epidemiologie. Potrivit aceleiaşi surse în Transnistria sunt infectate cu acest virus în jur de 200 de persoane, iar numărul cel mai mare de infectaţi se află în oraşul Râbniţa. Medicii din regiune consideră că numărul putea fi mult mai mic, dacă persoanele infectate se adresau la timp la medic. În vederea combaterii gripei porcine, Chişinăul a transmis 600 de cutii de preparate medicale TAMIFLU, şi preluate de Tiraspol.

Uniunea Europeană a disbursat cea de-a treia tranşă in valoare de 6 milioane euro, acordata Republicii Moldova în cadrul programului de suport bugetar in sectorul social.

Surse din cadrul reprezentanţei UE la Chişinău au relatat, că programul, in valoare totala de 21 milioane euro, a fost implementat pe parcursul anilor 2007 - 2009. Obiectivul principal al acestuia este de a asista Guvernul Republicii Moldova în elaborarea si implementarea politicilor macro-economice durabile şi a politicilor in domeniul asistentei sociale, precum si in abordarea problemei sărăciei într-un mod eficace şi eficient. Suportul bugetar acordat este primul din cele 3 programe de suport bugetar finantate de catre Uniunea Europeana. Pe langa suportul acordat sectorului social, Uniunea Europeana asista
Guvernul Republicii Moldova in cadrul programelor de suport bugetar in sectorul sanatatii (46,6 milioane euro) si in domeniul apelor (45 milioane euro).

Sursa www.interlic.md

Gruparea teroristă Al-Qaida a revendicat atentatul terrorist în care un islamist Nigerian a înercat să deturneze un avion American Într-o declaraţie postată pe site-urile islamice, grupul terorist îl laudă pe fratele nigerian, care a reuşit performanţa de a păcăli barierele de securitate. Al-Qaida a ameninţat şi cu alte atacuri!  Nigerianul de 23 de ani a încercat vineri să detoneze un dispozitiv explozibil la bordul unui avion ce ateriza la Detroit. El nu a reuşit să producă decât o mică explozie. La bordul avionului se aflau 278 de pasageri.

Printr-o decizie a Guvernului Republicii Moldova au fostau  fost eliberaţi din funcţie  Vasile Botnari, director general al Agenţiei Transporturi şi Andrei Pogurschi directorul general Agenţia Sportului, în legătură cu lichidarea acestora. Guvernul l-a eliberat şi pe Adrian Cazacu din funcţia de director al Agenţiei tehnologii şi resurse naturale şi pe Valeriu Cazacu, de la conducerea Serviciului Hidrometeorologic de Stat. În aceeaşi şedinţă, guvernul a numit câţiva reprezentanţi în teritoriu.

1. Majorarea salariilor şi pensiilor de către precedentul Guvern. Nimeni nu pune la îndoială necesitatea majorării salariilor şi pensiilor. Dar în condiţiile unei crize economice evidente şi a unui sistem de pensii nereformat şi care ameninţă să cadă începând cu 2011-2012, această decizie discalifică din punct de vedere profesional întregul bloc economic al guvernului Greceanîi.

2. „În oceanul crizei financiare globale, Moldova este o insulă de stabilitate”. Acesta a fost laitmotivul cu care guvernele Greceanîi au intrat în dubla campanie electorală din 2009. Guvernul „se făcea că plouă”, şi asta în timp ce, din cauza scăderii veniturilor bugetare, tăia cu 20% transferurile către bugetele locale, iar experţii economici guvernamentali, neguvernamentali şi externi atenţionau asupra necesităţii adoptării urgente a unui plan anti-criză. Să menţionăm aici că, conform datelor statistice, consumul privat a început să scadă încă la sfârşitul anului 2008. Adică cetăţenii fără studii economice superioare simţeau că o criză apare iminent la orizont, şi numai guvernul Moldovei nu vedea nici o criză în apropriere.

1. Schimbarea guvernării. Plecarea PCRM-ului de la guvernare şi intrarea acestuia în opoziţie virulentă marchează încheierea unei epoci în politica economică moldovenească. Pe parcursul a opt ani, PCRM a pus la punct un sistem rigid de luare a deciziilor de politică economică (bazat pe „verticala puterii”), în care accentul se punea pe disciplina şi loialitatea politică şi mai puţin pe costul şi impactul deciziilor luate. Noul guvern a venit cu un mesaj de politică economic calitativ nou, dar acest mesaj este marcat şi de faptul că guvernul trebuie să gestioneze o criză economică şi bugetară severă. Publicul leagă speranţe mari faţă de noua guvernare, dar este clar că aceste speranţe nu trebuie să fie prea exagerate. În primul rând, moştenirea economică, mai ales în sfera finanţelor publice, lăsată de PCRM este una foarte împovărătoare. În al doilea rând, chiar şi după numirea în calitate de miniştri a unor oameni profesionişti şi competenţi, multe ministere au rămas la fel de inerte şi rigide. În al treilea rând, noul guvern este în esenţă un guvern de algoritm, eficienţa sa fiind inevitabil subminată de faptul că membrii guvernului gravitează în jurul unor poluri politice concurente. În sfârşit, cu conturarea tot mai clară a anticipatelor în 2010, mulţi miniştri inevitabil vor trebui să fie cu un picior în minister, cu altul în campania electorală.

2. Schimbarea guvernatorului BNM. Plecarea lui Leonid Talmaci din funcţia de guvernator al băncii centrale este cu adevărat un eveniment epocal, poate la fel de important ca şi schimbarea guvernului. Leonid Talmaci a fost practic cel mai longeviv demnitar public din eşalonul superior, supravieţuind multe cataclisme politice şi economice. Perioada sa de guvernare a fost caracterizată de o politică de sorginte monetaristă, în care obiectivul principal era „stabilitatea monedei naţionale”. Dar prestaţia BNM a fost ştirbită mult de faptul că Banca, având un scop formulat atât de ambiguu, a urmărit în activitatea sa obiective monetare în mare parte concurente (stabilitatea cursului valutar şi stabilitatea preţurilor). Drept urmare, moneda naţională s-a depreciat continuu, iar din 1991 încoace au fost înregistrate numai două episoade de inflaţie anuală sub 10% (2003 şi 2009). Numirea lui Dorin Drăguţan în funcţie de nou guvernator al BNM nu a trecut fără mici scandaluri şi discuţii contradictorii în cadrul Alianţei pentru Integrare Europeană. Noul guvernator aparent pune accentul pe o strategie de politică monetară mai consistentă şi mai transparentă, scopul prioritar fiind stabilitatea preţurilor, şi aceasta se mizează să fie atinsă prin ţintirea expresă a inflaţiei. Însă adoptarea de către BNM a unei strategii atât de ambiţioase presupune prezervarea şi chiar consolidarea independenţei sale politice în raport cu Guvernul şi Parlamentul.
3. Lichidarea băncii comerciale Investprivatbank SA. Evenimentul a avut o rezonanţă puternică în societate, amplificată de nivelul scăzut al încrederii generale a populaţiei. Evenimentul a relevat în mod clar faptul că băncile comerciale din Moldova pot relativ uşor să „plămădească” rapoarte financiare care să nu trezească suspiciunile publicului general şi să nu deranjeze BNM. Intervenţia în forţă a BNM şi preluarea activelor şi pasivelor Investprivatbank de către o altă bancă comercială (Banca de Economii) a fost probabil singura opţiune pentru a stinge un incendiu care ameninţa să ia proporţii sistemice. Dar întrebarea fundamentală care încă rămâne fără răspuns este dacă alte bănci comerciale „cu musca pe căciulă” au tras învăţămintele necesare şi dacă nu cumva continuă să servească publicului rapoarte false despre situaţia financiară.
4. Intrarea în derivă a relaţiilor cu FMI. În mai-iunie 2009 o misiune FMI s-a aflat în Moldova pentru a discuta cu autorităţile semnarea unui nou program cu FMI, precedentul fiind expirat. Însă misiunea şi-a întrerupt lucrările cu 2 zile mai devreme decât se preconiza, iar declaraţia de presă finală a membrilor misiunii FMI şi declaraţiile oficialilor publici moldoveni de la acel moment au fost destul de emoţionale. Subiectul neînţelegerilor a fost politica fiscală iresponsabil de expansionistă promovată de guvern în absenţa oricăror resurse necesare pentru acoperirea cheltuielilor. În octombrie 2009 o nouă misiune FMI şi noul guvern al Moldovei au ajuns la un acord „preliminar”şi ”la nivel de personal”cu privire la un nou program economic care ar putea fi susţinut printr-un acord de finanţare pe trei ani, în sumă totală de circa 600 milioane de dolari SUA. Problema majoră este că acest acord încă abia urmează să fie aprobat de Consiliul de Directori Executivi ai FMI şi care iniţial se planifica pentru ianuarie 2010. Dacă ne amintim că unul din argumentele formale a plecării precedentei misiuni FMI a fost instabilitatea politică, apare fireasca întrebare dacă nu cumva şi noul acord riscă să nu fie aprobat de Consiliul de Directori din cauza incertitudinilor politice mari în ţară. Dacă se produce acest lucru, noul guvern va trebui să pună în aplicare un plan bugetar dublu auster în comparaţie cu cel care a fost recent aprobat. Din punct de vedere economic, aceasta înseamnă că şi alţi donatori externi (inclusiv UE) ar putea amâna programele lor de finanţare a Moldovei. Din punct de vedere politic, costurile sunt evidente pentru un guvern care în 2010 probabil va fi într-o nouă perioadă electorală.
5. Reuniunea Consiliului de cooperare RM-UE, de la Bruxelles, 21 decembrie 2009. Reuniunea marchează o schimbare evidentă de mesaj din partea UE faţă de Republica Moldova şi pare a fi un moment definitoriu al relaţiilor pentru următorul deceniu. În declaraţia politică finală UE îşi reconfirmă angajamentului de a negocia „în ritm susţinut” un Acord de Asociere, care să ofere Moldovei o asociere politică şi o integrare economică în raport cu UE, crearea zonei de comerţ liber aprofundat şi cuprinzător şi iniţierea pe parcursul anului viitor a dialogului cu UE în domeniul vizelor. Deşi presupun şi asumarea unor costuri, toate acestea vor avea un efect economic pozitiv la nivel calitativ pentru economia moldovenească. Însă partea cea mai dificilă – negocierile propriu-zise - abia urmează. Anume la etapa negocierilor, când vor fi mai clare poziţiile UE şi perioadele de tranziţie oferite Moldovei pentru implementarea acordului comercial, se va manifesta în mod clar raportul costuri/beneficii economice. Ţinem însă să remarcăm că modernizarea unei ţări presupune şi capacitatea acesteia de aşi asuma costurile respective. Or, pentru Moldova asocierea la UE şi perspectiva de aderare într-un viitor mai îndepărtat va aduce cu sine aceasta atât de mult dorită modernizare.

Fostul preşedinte american, Bill Clinton, a fost la un pas de a fi asasinat în 1996, la Manila, în Filipine, de terorişti controlaţi de Osama bin Laden. Informaţia, care a devenit pe atunci automat secret de stat,a apărut acum într-o carte, scrisă de un renumit profesor american de drept.Autorul volumului, intitulat "Moartea virtuţii americane: Clinton contra Starr", susţine că a aflat de tentativa de asasinat de la fostul director al Serviciului Secret american, Louis Merletti. Fostul înalt oficial i-a povestit că agenţii secreţi i-au schimbat în ultima clipă traseul lui Bill Clinton, după ce au descoperit o bombă sub un pod, pe care trebuia să treacă maşina preşedintelui